Au fost suficiente câteva secunde pentru ca subsecretara de stat Nuland să-l pună la punct pe Băsescu.
A fost o execuţie sumară, glacială, ca de la slugă de stăpân la sclav.
Pentru ca sclavul să priceapă că pe măsură ce se umileşte mai mult, mai
mult e umilit. Chiar de o subalternă a stăpânului. O lecţie care
nu-i mai era necesară, a primit prea multe şi nu i-a păsat. Pentru că
de fapt, Băsescu e cel mai laş şi umil individ. Repet, fără SISTEM n-ar
fi nimic. De fapt, ar fi ceva: un număr de penitenciar în regim
psihiatric...
Băsescu s-a umilit în modul cel mai înjositor ori
de câte ori a avut interesul să prostească pe cineva, după care s-a
răzbunat pentru mărinimia sau prostia persoanelor care i-au permis să se
folosească de promisiuni mincinoase ca să-şi atingă interesul. Doar că
aşa ceva nu ţine cu (stăpânii) SUA. Nuland i-a tăiat, din start, nasul familiarismelor. Deşi trebuia să fie viceversa.
Băsescu s-a declarat onorat de vizita unei subalterne a omologului lui
care îl tratează cu partea dorsală. La fel l-a tratat şi sub-subalterna
omologului. În engleza-i stâlcită, pocitania a comis o gafă pentru care
Nuland l-a lipit de pereţi. Cică: trebuie să fiţi obosită după
călătorie. Nici n-a terminat bine gafa, că şerpoaica l-a şi
injectat: Sunt plătită ca să nu fiu obosită, la fel şi dvs. Schema
pentru întârziaţi: Băi lăbuţă, vezi cum te porţi, nu-mi faci tu mie
avansuri, că te bag sub masă la Alcoolicii Anonimi!
Băsescu a
făcut sluj crezând că o drege, adică a zis că vor discuta “problemele”.
În sensul că e gata să facă delaţiunile. La care ea: important e
parteneriatul statelor noastre. Jucătorul la cacealma s-a umplut de
ridicol: sper ca micile neînţelegeri să nu afecteze relaţia. Iar ea: se
împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO. Serios, dacă nu
mi-ar plăcea să-i fie anchetatoare, când îi sună ceasul...
Şi
atât de mândru e de prosternarea lui încât şi-a postat umilirea pe un
site al fanilor lui şi pe facebook! Şi chiar n-ar avea nici o
importanţă, dacă, oficial, el n-ar fi, pentru SUA, preşedintele
României. Iar când preşedintele României e umilit în asemenea hal de o
slujnicuţă a administraţiei americane, e umilită, de fapt România.
Şi fără absolut nici un drept! ... În România au venit postdecembrist
doi preşedinţi ai SUA, care au onorat ţara noastră: în ordine
cronologică şi invers ca importanţă, Bill Clinton şi George W.Bush. Acum
am ajuns ca o subsecretară de stat să fie primită cu covorul roşu la
Cotroceni şi să-l facă de comandă pe primitor.
Trebuie să ai un
tupeu colosal şi o nesimţire pe măsură ca să dai lecţii cu privire la
statul de drept când reprezinţi Sistemul Big Brother. Şi s-a lăudat că
“a primit asigurări de la Guvernul României”. Asigurările normale nu
puteau fi decât acelea că după ce pică Băsescu, România va face chiar
absolut totul pentru ca să redevină independentă justiţia pe care
puşcăriabilul de la Cotroceni a prostituat-o ca în stalinism.
Bine a făcut domnul Victor Ponta
că nu s-a coborât, ca premier al României, să aibă o întrevedere cu o
subalternă a omologului american. Ministrul de Externe a fost, însă,
prea mult pentru ea. Era suficient un subsecretar de stat...