Final NEAȘTEPTAT la... MIREASĂ PENTRU FIUL MEU!

   Nu... Nu este o eroare! Chiar avem de-a face cu o operațiune autentică de BULLSHIT POLITIC DÂMBOVIȚEAN, între cele două cuve pentru leșuri sau balamale universale ale circului de stat. Și cum e la mare modă privitul tâmp la emisiuni care nu fac decât să adâncească și mai mult conștiința populației în prostie și incultură, am apelat la acest artificiu comercial pentru a vă atrage un pic atenția asupra unui fapt demn de poveștile de adormit copiii...

Avem de-a face cu o VAPORIZARE A INTERESULUI NAȚIONAL!

- Dreapta fuzionează cu stînga.
- Cota unică fuzionează cu impozitarea suplimentară a marilor averi.
- Interesul național și apărarea românismului fuzionează cu ideea de ”mai multă Europă”.
- Artizanii anticorupției fuzionează cu partidul infractorilor.

Căldură mare, monșer!

Așadar, după o lungă perioadă dominată de agonia lipsei de identitate, de viziune sau obiective, PMP FUZIONEAZĂ CU UNPR... Astfel, cel care ne-a obișnuit până acum în postura de Godfather, se dovedește frecventabil și ca... ginerică, anunţând fuziunea într-un mod triumfal. Mireasa, pe de altă parte, cam nehotărâtă. Păi după ce a cochetat ani de zile cu PSD, a stat la masa PDL, a revenit la prima dragoste, pentru a negocia apoi cu PNL via Klaus Johannis, UNPR s-a dovedit a fi dama de consumaţie cea mai ieftină a politicii mioritice, acceptând un anume soi de concubinaj, renunţând până şi la identitate, doar ca să nu moară de inaniţie. Cu toate acestea, nici Băsescu şi nici sosia lui Oprea n-au lăsat impresia unui cuplu din cale-afară de fericit, singura socoteală luată ca punct de plecare fiind aceea că “puţin” adunat cu “şi mai puţin” ar însemna, în ecuaşia alegerilor parlamentare din toamnă, atingerea pragului electoral. Restul vorbăriei, despre aprobarea fuziunii cu vot unanim, cu congresele pereche şi altele asemenea, face parte din recuzită şi foloseşte numai la aruncatul cu praf în ochii credulilor. Un paravan care ar trebui să mascheze cât de cât decesul “interesului naţional”.

După expirarea celor câteva ore de breaking news, în care tot poporul a distribuit uimit știrea boombastincă, am văzut aseară și o intervenție a stăpânului de facto al izmenarilor politici, prin care încearcă să nege acordul pentru vaporizarea propriei invenții de controlat majoritățile în Parlament. Sincer, nici nu mă așteptam la altă poziție din partea marionetei, căci oricum nu mai contează.

Întrebarea care va rămâne în mintea mea este, totuși, una greu de lămurit... Vă las să vă gândiți la rândul vostru și aștept comentarii, poate reușim împreună să îi deslușim rezultatul: DACĂ BĂSE A AJUNS DIN NAȘ GINERICĂ, CINE O FI DAT BINECUVÂNTAREA PENTRU NOUA HĂHĂIALĂ ELECTORALĂ?

#oPozițiePeZI

Proiect de țară... OCUPATĂ. Până la capăt. Și încă un mandat!

S-a dat startul campaniei electorale mascate a cuplului Iohannis&Cioloș. Se lucrează din greu la formarea unei noi mișcări anti...politicianismului românesc și pro - orice e venit de-afară sau măcar "recomandat". Cică românii s-au săturat de mutrele politicienilor autohtoni și caută o nouă cale. Aiurea! Păi mutrele sunt produsele societății pe care o hrănim prin contribuția fiecăruia, tovarăși... Starea societății este suma comportamentelor noastre. Atunci liderii rezultați... ce vină au?

   Așa se explică prestația tot mai bolândă a liderilor partidelor care contează, din ultimele luni. Avem în fața ecranelor o adunătură de YesMan-i, bucuroși pentru neprețuita îndrumare a președintelui, gata oricând să se prezinte la apelul bocancilor având carnețelele pregătite pentru dictare!

   De urmărit maniera așezată, specifică marilor gânditori "aproape civili", cu care se propune drept principala temă electorală a acestei veri fierbinți subiectul "proiect de țară". El urmează să fie folosit drept suport retoric pentru campania de legitimare a lui Cioloș drept premier la toamnă, când indiferent cine va fi câștigat alegerile, tot nu va da premierul, iar Cioloș va primi binecuvântarea în plic de la puterile bune, solare, populare, de la doamna Merkel și de la ea în jos. În plus, îl ajută pe Iohannis să se oprească din picajul aproape necontrolat de popularitate în care se află în momentul de față.

   Tot mai mulți analiști avertizează că Ciolos va fi premier chiar și după alegerile din toamnă. Că Iohannis îl va folosi ca pe o proptea, iar guvernarea Ciolos II se va baza pe gândirea meta-partizană - "sa fie bine, să nu fie rău", "să facem un proiect de țară, că sărbătorim 100 de ani de la România cea Mare din 1918 și cine să salveze țara din ghearele politrucilor, dacă nu niste patrioți de tehnocrați". "Iată ce proiect măreț are!"... "Iată cum toate forțele progresiste și de bine se încolonează în spatele măreților conducători, Iohannis și Cioloș, pentru a salva țara din ghearele neputinței și corupției!"... Mă apucă groaza!

   Între timp, continuăm demonizarea partidelor politice, indeosebi a PSD-ului și a demonului de Ponta, care - lasă că știm noi - vinde țara la rushi și la chineji, în loc s-o împacheteze, s-o vândă disciplinat la nemtzi și la franceji... 

   Nici celălalt dușman al sistemului nu scapă de oprobiul unităților de serviciu... Tăriceanu este pus la pachet cu Ponta, culmea, nu doar de către vasalii (recunoscuți ai) președintelui, ci chiar de către mai marele președinte al PSD. 

Mai întelegeți ceva din peisajul ăsta???

   Pentru că îl deranjează suficient de tare pe președintele Iohannis, atât prin încrederea în rândul electoratului, intenția de vot, dar mai ales prin declarațiile despre lipsa de performanță de la Palatele Cotroceni și Victoria, Ponta și Tăriceanu face cunoștință cu “statul de drept”. Fiecare își are propria etapă de expunere publică bine determinată, astfel încât alegătorii să înțeleagă foarte bine că cei doi foști premieri au probleme cu justiția... Dacă în ceea ce îl privește pe Ponta, obiectivul îndepărtării sale de la masa tratativelor a fost pentru moment îndeplinit, Tăriceanu a devenit enervant cu modul în care nu se aliniază strategiilor prezidențiale, având tot timpul o altă părere. Și decât să garanteze o majoritate care nu i-ar mai da președintelui siguranța că va continua tot cu “Guvernul meu - Cioloș 2”, de uniune națională sau nu, Tăriceanu este luat în lucru, pas cu pas, încă de pe-acum...

   Constituirea unui Guvern ascultător, pe placul lui Klaus Iohannis, reprezintă însă doar o etapă intermediară. Adevărata miză a președintelui se leagă de pregătirea pentru a doua candidatură la prezidențiale, implicit al doilea mandat. Conștient că nu va mai obține emoția populară din 2014, Iohannis a ales o altă tactică – își elimină din cursă, din timp, principalii adversari. Din acest punct de vedere, Victor Ponta îl preocupă în mod deosebit încă din 2015, pentru ca recent să îi vină rândul și lui Călin Popescu Tăriceanu.

Deci, clar... da?
Rămâne cum am stabilit: 1918, 2018, plan de țară, Epoca de (h)aur, Iohannis, Cioloș, BNR, USR, Merkel... 

#oPozițiePeZI