miercuri, 26 februarie 2014

Căcărău a Băsit USL-ul...

Am urmărit cu deosebită... scârbă, discursul susținut în această seară de către Crin Antonescu, care pozând într-un fel de Maica TEREZA, însă cu un zâmbet perfid, a făcut anunțul: "Uniunea Social Liberală nu mai există". În ciuda opoziției făcute chiar din partea colegilor de partid pentru această măsură, Antonescu a găsit de cuviință că îi este mai bine în opoziție, că se pricepe mai bine la critici, decât la a-și asuma conducerea României. 
Deși a încercat să joace un rol de învingător prin anunțul ruperii USL, Antonescu a lăsat cu ușurință să se întrevadă agitația din limbajul non-verbal.



Am văzut un Crin Antonescu arogant, ironic, extrem de agitat și nesigur... De câte ori nu ești sigur pe tine, ca om slab, ataci cu ironii acide. Mi s-a părut chiar lipsit de demnitate, de forță. Nu a avut solemnitate discursul, împănat cu glumițe și atacuri fără miză, meschine, la personaje secundare, în raport cu dimensiunea momentului. Când îți anunți "independența" trebuie să dai un mesaj de suveranitate, de măreție. Nu să fii ca un copil care se ceartă în curtea școlii. Nu îți verși năduful. Altfel, pari un iobag care a reușit s-o șteargă de pe moșie, suduindu-l pe boier, nu un cetățean care se eliberează onorabil, cu arma în mână...

Mesajele sale verbale s-ar putea să prindă la unii, să nu treacă, la alții. Să spunem că sunt eu subiectiv atunci când mă refer la conținut. Poate alții receptează diferit discursul, ironiile, atacurile. Dar limbajul nonverbal are aceeași semnificație pentru toți. E dincolo de cuvinte. Mai important decât ceea ce spui este ceea ce transmiți prin limbajul corpului, prin discursul mimico-gestual.
Opriți sonorul televizorului și priviți discursul lui Antonescu! O să vă frapeze cât de mult dădea din mâini, cum se agita, cum întorcea capul de la stânga la dreapta, cum se apleca în față și în spate... Se freca la nas, la ochi, își aranja permanent haina… Agitația interlocutorului îți induce și ție o stare de agitație, de nesiguranță, apare neîncrederea în discursul acestuia. Nu știi ce îți ascunde, de ce este atât de nesigur pe el, poate te minte, poate te păcălește, cam astea sunt senzațiile pe care, instinctiv, le induce publicului un vorbitor agitat. Normal că nu este ușor să ieși de sub imperiul unei tensiuni evidente. Era un moment greu, dar nu ceva care pică din senin, care te surprinde. A fost prea multă emotivitate, care a diluat discursul. Nici un argument rațional - doar ironii ieftine, atacuri copilărești, ale unui personaj expirat, frustrat, fricos.

Sunt dezgustat de acest personaj malefic, un nou lup în blană de oaie, care spunea în seara asta că este "al dracului" și că dacă vrea, se poate vedea de câte ori poftește cu Băsescu, fără să raporteze acest lucru lui Ponta. 
  • - Dar poporului, domnule Antonescu? Ce-i raportați??? 
  • - Cum veți răspunde în fața celor care v-au trimis în 2012 în Parlament? 
  • - Ce scor ar fi scos PNL în 2012, dacă nu există acest "vehicul" intitulat USL? 
  • - Sunteți șantajat de Băsescu, domnule Antonescu? 
  • - Vă veți simți "reprezentând" interesele românilor care v-au votat în 2012, lângă oamenii lui Băsescu, de acum înainte, domnule Antonescu? 
  • - CHIȚOIU??? 
  • - TĂRICEANU??? Vă e frică?  
  • - Dați liber organizațiilor județene la ORICE alianțe locale. Pentru ce, domnule Antonescu? Aici vă răspund eu: PENTRU PUTERE. Atât vă doriți. Nu să reprezentați pe cineva, nu să ajutați oamenii care v-au votat, ci doar pe cei care v-au "obținut" voturile... 
Pot continua la infinit! Dar nu mai meritați nici măcar efortul intelectual de a-mi concepe întrebările. Nu le veți cîți. Dar le vor cîți câteva mii de prieteni de pe facebook. Le vor transmite mai departe... altor câteva mii. Și uite așa, România va înțelege cine sunteți, domnule Antonescu. Un gunoi. Un EXCREMENT ieșit din Băs...

ADIO ȘI N-AM CUVINTE, BĂSISTULE!